Limequat
Limequat - fruct hibrid
Îți place articolul?
Test realizat în: 22 februarie 2015
Limequat (limequats la plural) e un fruct asiatic și cultivat cu precădere în Asia. Se pronunță „laimcuoa” și este un hibrid realizat în laborator probabil, în 1909 de Walter Tennyson Swingle. Hibridul a fost realizat între un key lime (tot un fel de limequat) și kumquats. Fructul crește în niște pomi pitici (de ghiveci poți spune), copaci ce au o producție foarte mare și asemănători cu cei în care cresc lămâile. Îl găsiți în livezi din: Japonia, Israel, Spania, Malaezia, Africa de Sud, Armenia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii (California, Texas, Florida). Dacă veți reuși să plantați așa ceva, rezultatele vor apărea imediat, planta producând fructe chiar dacă arborele nu e matur. Practic fructul e un fel de lime în miniatură sau mai exact un sweetie în miniatură. Nu e foarte mare și e cam cât zarzărele și și destul de ușor, dar și foarte suculent. Fructe asemănătoare: key lime și calamonsi. Totodată, fructul nu e comercializat la scară largă și e cam greu să-l găsiți prin magazine, mai ales în România (deocamdată). Eu l-am găsit pentru că a fost o săptămână Asiatică într-un hypermarket.
Cum se consumă (mănâncă)?
Fructul se consumă fie ca atare, într-un suc (ori „limonadă” - „laimquadă”), ca decorațiune sau în prăjituri (un cheesecake de exemplu, puteți face o cremă sau înlocui lămâia din o prăjitură cu așa ceva). Coaja e comestibilă. Fructul este verde sau verde-gălbui. Dacă îl mai găsiți, pe rafturi e cam în ambele variante. „Se mai coace” și acasă. Normal dacă e galben e mai dulce, dacă e verde e mai acru. Se merge pe același principiu ca la lime. Eu l-am tăiat în două și l-am făcut atât suc, cât și am gustat așa din el.
Cum se alege?
Fructul se consumă fie ca atare, într-un suc (ori „limonadă” - „laimquadă”), ca decorațiune sau în prăjituri (un cheesecake de exemplu, puteți face o cremă sau înlocui lămâia din o prăjitură cu așa ceva). Coaja e comestibilă. Fructul este verde sau verde-gălbui. Dacă îl mai găsiți, pe rafturi e cam în ambele variante. „Se mai coace” și acasă. Normal dacă e galben e mai dulce, dacă e verde e mai acru. Se merge pe același principiu ca la lime. Eu l-am tăiat în două și l-am făcut atât suc, cât și am gustat așa din el.
Cum se alege?
După preferință, fie verde fie gălbuie. Totodată e important să fie cât mai mari ca să aibă cât mai multă pulpă. Fructul gălbui rezistă cam 2-3 săptămâni la temperatura camerei, daci cam cât o lămâie normală. Însă ca să țină, trebuie scos din pungă (dacă le-ați luat la kilogram și le aveți într-o pungă).
Caracteristici:
Miros: exteriorul cam a parfum de lămâie, în interior a bomboane ori jeleu de lămâie
Caracteristici:
Miros: exteriorul cam a parfum de lămâie, în interior a bomboane ori jeleu de lămâie
Gust: puternic acid, are multă vitamina C, dar e totuși și dulceag. Îl poți bea ca atare fiind mult mai dulce ca o lămâie. E un gust mai mult acru, dar și dulce în același timp. Gustul e o combinație între kumquat și lămâie ori portocală și lămâie. Defapt cred că seamănă la gust cu sweetie.
Culoare: exteriorul e fie verde, fie gălbui. Eu am ales niște fructe gălbui. Miezul e de culoare verde deschis, iar zeama e ceva mai verzuie ca și coaja (deci zeama are o nuanță de galben-verzui).
Aspect: arată ca o mingiuță. Mai poate fi asemănat cu un lime în miniatură. Interiorul e identic cu cel al unei lămâi și are câțiva sâmburi.
Aspect: arată ca o mingiuță. Mai poate fi asemănat cu un lime în miniatură. Interiorul e identic cu cel al unei lămâi și are câțiva sâmburi.
Gramaj: cele 3-4 fructe pe care le-am luat au cântărit 0,072 kg
Poze :
Concluzie:
Deși e acră, gustul e agreabil. E un înlocuitor excelent al unei lămâi. Coaja însă este cam greu de mâncat; e tare și cu un gust foarte acid, foarte acru, dar și un gust de bomboană cu gust intens de lămâie acră, mai are. Dacă o radeți, ar putea da o aromă plăcută în prăjituri. Limequats e un fruct foarte zemos, are multă apă și cam seamănă la gust cu limonada deja făcută. Dacă stoarceți un fruct, obțineți cam 1-2 linguri de zeamă (în jur de 15 ml). Cea mai corectă comparație a gustului este cea cu sucul carbogazos de lime de la Adria, doar că acesta e mult mai acru. Aș mai putea compara gustul și cu sarea de lămâie. E interesant fructul și-mi place într-o oarecare măsură! Îl recomand (mai ales în ceaiuri, „laimcuoade”, prăjituri)! Îl puteți bea și așa că e un gust totuși, puțin mai agreabil decât cel dat de o lămâie.
Nota: 10
 |  |  |
 |  |  |
sucul dintr-un fruct
| 
idem cu anteriorul
|
Deși e acră, gustul e agreabil. E un înlocuitor excelent al unei lămâi. Coaja însă este cam greu de mâncat; e tare și cu un gust foarte acid, foarte acru, dar și un gust de bomboană cu gust intens de lămâie acră, mai are. Dacă o radeți, ar putea da o aromă plăcută în prăjituri. Limequats e un fruct foarte zemos, are multă apă și cam seamănă la gust cu limonada deja făcută. Dacă stoarceți un fruct, obțineți cam 1-2 linguri de zeamă (în jur de 15 ml). Cea mai corectă comparație a gustului este cea cu sucul carbogazos de lime de la Adria, doar că acesta e mult mai acru. Aș mai putea compara gustul și cu sarea de lămâie. E interesant fructul și-mi place într-o oarecare măsură! Îl recomand (mai ales în ceaiuri, „laimcuoade”, prăjituri)! Îl puteți bea și așa că e un gust totuși, puțin mai agreabil decât cel dat de o lămâie.
Nota: 10
De unde am cumpărat limequat?
1. Carrefour hypermarket
Preț: 19,99 lei kilogramul în 31 ianuarie 2015, ulterior s-a mai ieftinit puțin.
Extra info: wikipedia engleză și o posibilă rețetă sau un cheesecake, dar cu key lime
Țara de proveniență: necunoscută
Dacă ai mai mult informații sau vreo întrebare, lasă mai jos un comentariu!
