Tamarillo - roșia de copac
Mai nou am început să găsesc și să încerc tot mai multe exotisme la prețuri bune. Așa că, astăzi a venit rândul unui tamarillo, un fruct originar din America de Sud, cultivat, acum, și în Spania. Înainte era cunoscut drept “roșie de copac”, însă, ca să-i crească “exotismul” au ales numele actual. Cine? Neo zeelandezii. Mai multe informații despre tamarillo, se pot găsi pe wikipedia (în engleză). Despre cum a ajuns să se numească așa și origini: aici (în limba română).
Cum se alege, cum crește?
Cum ați văzut și până acum, crește în copaci. Fructul tamarillo trebuie să fie de culoare vișinie închisă și tare. Dacă începe să se stafidească puțin coaja și devine moale la palpare, este semn că trebuie consumat cât mai repede deoarece ușor-ușor se va strica și mucegăi. Se poate ține două-trei zile și la frigider pentru păstrare. Se păstrează exact ca o roșie.
Cum și ce se mănâncă dintr-un tamarillo?
Cu lingurița se mănâncă și se taie ca pe o roșie, destul de ușor. Se taie cu un cuțit destul de bine ascuțit. E comestibil tot fructul, dar nu sunt sigur dacă și pielița. Se poate consuma și în alte moduri. Ar putea înlocui la masă și o roșie. Trebuie încercat gustul dacă se pune puțină sare pe el (eu n-am făcut asta).
Caracteristici:
Miros: asemănător de kiwi, exteriorul netăiat are un miros cam de roșie
Gust: mălăieț (și dulce), iar miezul are gust aproape identic cu roșia. Are un gust între pepene galben (35%) kaki (15%), kiwi (10%) și roșie (40%). Duce mai mult spre gustul de roșii de la pufuleți, etc. Are și un gust puternic dat de pepenele galben. Mai seamănă la gust și cu pepino (am mâncat anul trecut; nu aveam blog pe atunci și nici aparat foto). Până la urmă cred că seamănă cel mai mult la gust cu pepino. Nu are pic de gust de acru.
Aspect: exteriorul are o coajă (de culoare vișinie spre maroniu) subțire ca la roșii (o pieliță mai exact ce cred că e comestibilă, n-o consum și n-am gustat din ea), interiorul e suculent cu semințe negre comestibile (de culoarea caisei/piersicii; are și un pic de nuanțe de roșu). Sub pieliță, miezul e puțin mai tare (e cărnos) și cu o idee mai bun la gust, mai asemănător cu pepino și pepenele galben. La greutate, au sigur între 50 și 200 grame; atârnă greu în mână. E cam cât un ou de găină sau cât alte ouă mai mari.
Culoare: zeama e de culoare movă (surprinzător, nu?); fructul cum se vede
Sponsored ADS:
Concluzie: e bun, arată bine și e 100% copt și nu e stricat! Însă, mie nu-mi place. Mi s-a părut și grețos. Poate cauza probleme cu stomacul ("te caci pe tine“), cum poate și pepenele galben.
Nota: 6 deoarece nu-mi plac roșiile și nu-s obișnuit cu acest gust dat de tamarillo! Mie nu-mi place, deși nu e rău la gust! Sunt sigur că există persoane ce-l vor aprecia. Foarte greu l-am mâncat!
La o salată cu fructe sau la un suc tropical natural, merge folosit. Așa simplu nu-mi place! Fructul sunt sigur că e copt! Evident, fructele de acest gen care ajung la noi, pot să fie foarte diferite de cum sunt ele în realitate. Cea mai mare problema e că exista riscul ca să nu fie coapte complet. Însă acest tamarillo arată destul de bine și pe la interior și pe la exterior (puțin moale și stafidit) și bănuiesc că gustul este cel care trebuie să fie ori măcar apropiat.
De unde cumpăr tamarillo?
1. Carrefour hypermarket
Preț (la reducere): 1,99 lei bucata în 18 august 2014 la ora ~19:00
2. cora hypermarket
5. SU MARKET Afumați
5. Mai rar: Selgros, Metro, Mega Image, Kaufland, XXL Mega Discount
Țara de origine a acestui tamarillo cumpărat: Necunoscută
Distribuitor: MICROFRUIT SRL
Poze :
 |  |  |
 |  |  |
 |  |
Extra info (în limba română): http://bodygeek.ro (mențiuni: nu e acru deloc acest tamarillo cumpărat de mine; ce vitamine are, la ce mai este bun, etc.)!
Îți place articolul?
Test realizat în: 21 august 2014
